Orasele cetate din Romania

Sibiu si Rasnov – doua afaceri turistice bazate pe renovarea cetatilor medievale

Vizitand astazi cetatea din Alba Iulia, am revazut un model de afaceri interesant pentru turismul romanesc: reconditionarea oraselor – cetate din Romania, cu scopul de a impulsiona afacerile turistice adiacente. Rasnov si Sibiu sunt doua exemple, al doilea mai reusit decat primul.

Scandalul parteneriatului deficiar al Primariei Rasnov cu o firma italiana a tinut pana anul trecut si intr-un final, eu n-am mai auzit nimic despre Cetatea Rasnovului, nici de bine, nici de rau (povestea). Ideea a fost corecta, insa executia lucrarilor pare sa fi fost deficitara. Poate la un moment dat, Cetatea Rasnov va fi corect si complet renovata pentru a intra pe harta celor mai importante obiective turistice din Romania.

Sibiu este o poveste de succes, desi am auzit ca mare parte a unitatilor de cazare construite rapid pentru a face fata turistilor din 2007 stau acum goale, in asteptarea turistilor. Zic ca este o poveste de succes pentru ca evenimentele culturale de tipul Artmania si FITS inca aduc venituri considerabile Primariei si organizatorilor (47 mil. €  din turism pentru Sibiu in 2010).

Acestea sunt doar doua exemple. Mai sunt si altele, insa ceea ce imi doresc sa subliniez este modelul de afaceri turistice. Mizele dintr-un astfel de proiect sunt mult mai mari decat ce vede ochiul turistului obisnuit. Totusi, ma bucur ca in urma acestor proiecte, orasele-cetate din Romania sunt revitalizate, dupa ce-au indurat zeci de ani de uitare din partea Ministerului Turismului.

Cetatea Alba Carolina

In ianuarie 2009 am vizitat cetatea Alba Carolina si biserica in aproximativ 30 de minute. Azi am stat de la 10.30 si pana la 15.00 si am vizitat doar 30% din ea.

Am fost uluita de cat de mult s-a renovat si s-a construit in Cetatea Alba Carolina in ultimii doi ani si jumatate. Cand vezi astfel de investitii majore in turismul romanesc intr-un timp atat de scurt, nu poti sa nu iti pui problema daca cumva nu este vorba despre mai mult decat aplicarea unui model de afaceri.

Sa fie vorba despre aspiratia orasului Alba Iulia la titlul de capitala culturala europeana?

Poate. Oricum ar fi, este extraordinar ceea ce a reusit Grupul Corint alaturi de Primaria Alba Iulia sa realizeze in Cetatea Alba Carolina. Finalizarea lucrarilor la Cetatea Alba vor fi finalizate in 2013 – poate singurul termen de predare credibil pentru constructiile de toate felurile din Romania, tinand cont de ceea s-a realizat in doar 2 ani.

Astazi, locul arata parca desprins dintr-un basm medieval fata de inceputul lui 2009 datorita reconditionarii vechilor ziduri ale cetatii, ale constructiilor noi dar in ton cu atmosfera din cadrul cetatii, sculpturile noi realizate pe baza descoperirilor realizate in siturile arheologice ce impanzesc orasul, refacerea drumurilor de legatura intre cele 7 bastioane ale cetatii, etc.

Ghidul nostru, Cosmin Suciu (directorul Grupului Corint) ne-a tinut o lunga lectie de istorie despre Cetatea Alba Carolina, construita in stil baroc transilvanean, simbol al oprimarii pana in 1918. Dl. Suciu a pus emfaza pe importanta gandirii strategice si anii de cercetare necesari ducerii la bun sfarsit a unui astfel de proiect. Mi-a placut pasiunea si vadita mandrie din glasul sau, vorbind despre proiectul de renovare al cetatii. Am aflat ca in perimetrul cetatii s-a deschis recent un hotel medieval (1 Mai 2011) si ca Primaria va fi mutata intr-unul din bastioanele cetatii, mai precis in Palatul Principilor, dupa renovarea acestuia.

Am prea putina cerneala pentru cate lucruri minunate am aflat astazi de la dl. Suciu. Oricum, pentru mine, picanteria din prelegeriile istorice a facut-o repetitia diferentei dintre Ordinul Cavaleresc si Ordinul Masonic (fara alte comentarii, mi-a placut).

Mi-a placut ritualul de schimbare a garzii la Cetatea Alba Carolina si la fel de mult mi-a placut herghelia cetatii. Pozele, intr-un articol urmator.

Toate povestile le puteti vedea aici. Redescoperă România este un proiect Petrom, realizat impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 si Muzeul National al Taranului Roman.