Comunitatile trebuie sa functioneze ca laboratoare

Comunitatile – laboratoare

Am facut si fac parte din anumite comunitati, am asistat la formarea unei comunitati in jurul unui produs si totusi n-am nici cea mai vaga idee despre ce determina o comunitate sa ticaie, aparte de tractiunea pe care o exercita interesul pentru produsul sau serviciul in sine. Nici Seth Godin nu mi-a lamurit toate necunoscutele legate de comunitati in Tribes, poate pentru ca doar a enumerat lucruri de bun simt, pe care le observi atunci cand muncesti intr-o comunitate sau pentru o comunitate.

David Armano zice un lucru interesant intr-o prezentare sustinuta relativ recent: “Comunitatile trebuie sa functioneze ca laboratoare pentru produsul sau serviciul tau”. Usor de zis, greu de facut. Totusi, cu vointa si lipsa de buget de marketing, comunitatile sunt singura metoda pe de a-ti vinde produsul sau serviciul. Nu e o pledoarie pentru Facebook sau Twitter, pentru ca in aceste retele sociale embrionul unei comunitati este mai greu de realizat.

Blogurile si forumurile raman pentru mine cele mai potrivite puncte de plecare in formarea comunitatilor pentru ca ofera un spatiu mai putin zgomotos si o dezbatere punctuala a unui subiect. Comunitatea unui forum/blog este un mediu propice pentru ca fiecare dintre noi are nevoia genetica de apartenenta la o haita=un trib=o comunitate. Cred ca una dintre cele mai bune metode de a lega o comunitate sta in puterea pe care o oferi oamenilor, iar acest lucru vine din nivelul de implicare pe care detinatorul unei marci il permite. Aici, de cele mai multe ori, lucrurile se blocheaza pentru ca o companie, cu cat este mai mare, cu atat se teme mai mult sa abordeze comunitatile.

Inbound Marketing vs. Outbound Marketing

De fiecare data sunt surprinsa de faptul ca multi oameni fac outbound in loc de inbound, adica aplica strategia de push in loc de cea de pull. Sa atragi oameni in comunitatea ta (inbound) cere timp (cateva luni sau cativa ani), sa trimiti mesaje publicitare (outbound) e o chestiune de cateva minute. Si-n acest context se potriveste vorba: “lucrurile simple nu merita facute” (a nu se interpreta in sensul absolut). Cred in legea atractiei.

Poate pentru un soft este destul de usor sa ceri unei comunitati sa te ajute in testare si imbunatatire; sunt surprinsa de cat de usor este sa obtii avantaje de marketing dintr-o comunitate de 100 de oameni implicati.

Nimeni nu iti da reteta; totul tine de curajul si modestia de a cere ajutorul unei comunitati, de a ii face parte din produsul sau serviciul tau. Discutiile dintr-o comunitate nu trebuie sa se invarta in jurul mesajelor pe care dorim sa le transmitem, ci mai degraba in jurul lucrurilor de care este interesata audienta.

Comunitati pe Facebook

Construirea unei comunitati pe Facebook imi pare un lucru greu de atins in mod natural: fara alocare de buget pentru aplicatii si anunturi sponsorizate, dar nu imposibil. Sunt bucuroasa sa vad (pe paginile administrate) oameni care au reusit sa aduca o comunitate de pe blog pe Facebook si sa comunice zilnic cu ea. Observand din umbra o comunitate, poti invata o sumedenie de lucruri. 2 dintre lucrurile cel mai de pret invatate sunt:

> O comunitate are nevoie de animatori. 3 administratori care sa incurajeze conversatia pe Facebook pot face minuni. Oamenii sunt mai dispusi sa comenteze atunci cand vad deja 3 comentarii pentru un status. Pe Twitter, partea cu animatorii ramane valabila, chiar daca contextul difera.

> Incurajeaza oamenii sa discute despre lucruri care n-au legatura cu produsul sau serviciul tau. Apeland la subiecte de interes general, comunitatea se leaga mai usor.

Cum am mai zis, eu nu stiu mai nimic despre acel “ceva” care tine o comunitate activa, dar David Armano pare sa aiba mai multe idei interesante in prezentarea de mai jos: