De vreo cateva luni incoace, ma intreb constant daca mare parte a tinerilor care isi doresc un job in Bucuresti, ar fi in stare sa isi asume riscul de a fi platiti pentru cat muncesc efectiv, un fel de salariu oferit doar la atingerea unor performante, respectiv profit direct pentru angajator.
Intre internship si job
Ok, am vorbit despre internship si uneori, aceasta forma nu mi se pare tocmai corecta, in sensul ca toate cunostintele acumulate de un potential intern nu pot aduce nici mancare pe masa si nici chirie platita.
Studiind problema pe cealalta parte, imi dau seama ca multi angajatori din Romania folosesc oarecum eronat si internship-ul, din considerentele expuse mai sus, dar si plata unui salariu lunar, chiar daca tanarul nu incepe sa aduca profit decat dupa minim 6 luni, oricat de stralucit ar fi el. Motivatia este simpla: chiar daca stie teoria, trebuie sa invete practica si chiar daca stie practica, este nevoit sa invete cum sa-si aplice cunostintele in acea companie, in cel mai eficient mod posibil.
Uite asa am ajuns la ideea ca pe la inceputurile mele ca angajat, nu prea mi-am meritat salariul. Si nu cred ca acesti experti la 20 de ani, ce-abia ies din curtea facultatii si-l merita. Pana la urma, evaluarea corecta a competentelor este o chestiune de bun simt. Nu te astepta sa ai ce invata pe altii la 20 si-un pic de ani. E doar aroganta chioara si nici n-ai putea sa-mi aduci vreun argument valid, care sa ma determine sa te ascult cuminte in sala.
La polul opus, exista oameni care la sub 25 de ani fac treaba buna, foarte putin apreciata de angajatori. Si-atunci, ne intoarcem la evaluarea corecta a ceea ce faci, nu a ceea ce esti, respectiv un pusti/ pustoaica pentru directorul agentiei/firmei/companiei, care te va plati conform anilor de experienta pentru ca asa isi atinge obiectivele propuse sau asa scrie intr-o grila stupida de salarizare.
Salariul bazat pe performanta
Intrebarea de HR ce nu-mi da pace este de ce in Marketing se pot face campanii bazate pe performanta, iar in interiorul unei companii nu se poate stimula performanta in aceeasi maniera? Munca eficienta ar trebui sa se reflecte in salariul pe care il ia fiecare la sfarsitul lunii, in functie de obiective prestabilite. Daca exista doi asistenti de marketing intr-o firma care iau acelasi salariu, poate ar fi indicat sa li se traseze niste obiective in functie de care sa fie platiti. Diferit! Pentru ca suntem diferiti, muncim diferit si ne dam interesul pentru munca noastra mai mult sau mai putin. Si-n plus, stimularea competitiei interne poate sa aduca niste beneficii.
Cand ajungi sa muncesti pentru atingerea unor obiective de performanta, de care depinde viitorul tau salariu, parca muncesti altfel.
Si-acum, mi-ar placea sa stiu cine vrea sa munceasca doar pe baza rezultatelor cuantificabile raportate la obiectivele prestabilite?
Ai curaj sa vezi daca iti castigi salariul de junior?
P.S. Habar n-am cum stau lucrurile in HR, dar articolul de mai sus este doar o incercare de a gasi rapunsuri la o problema cu care ma intalnesc zi de zi, respectiv lipsa asumarii responsabilitatii la propriul job. Vorba ceea: cainii latra, caravana trece / muncim din cand in cand, salariul oricum vine la sfarsit de luna.
AnaMatei
Digital Marketing Consultant (SEO, CRO, UXD)
Abonează-te la Newsletter și primești articole noi pe email.
