O lume 3D

Spre rușinea mea, astăzi a fost prima zi în care am văzut un smartphone 3D, mai precis LG Optimus 3D. Nici nu știu ce să zic.

Jocurile mobile 3D, testate pe iPhone 4, mă amețesc un pic, iar filmele 3D văzute la cinema îmi dau o stare de oboseală ciudată.

Uitându-mă pieziș la LG Optimus 3D,  mă gândeam cam ce motivație ar avea consumatorul obișnuit să achiziționeze o astfel de jucărie 3D, din moment ce solicită ochii nepermis de mult? Pe scurt, cred că efectul aproape psihedelic al smartphone-urilor 3D este la fel de greu de adus în mainstream ca jocurile 3D. Evoluția tehnologică parcă mergea în direcția unui plus de confort pentru consumatori, nu?

Probabil cei pasionați de jocuri vor fi încântați de 3D pe smartphone. Mă gândesc că această caracteristică chiar nu-și are locul pe smartphone, ci mai degrabă pe o tabletă.

Mi-aduc aminte de jocul testat cu ocazia lansării Samsung Smart 3D TV în România și îmi dau seama că este unicul ecran suficient de mare pentru a fi digerat de consumatorul obișnuit. Plus că am testat jocul cu ochelari 3D, ceea ce a ameliorat starea de vertij.

Eh, și-acum nu pot să nu mă întreb dacă sunt eu un pic în urmă cu tendințele lumii mobile sau chiar exista estimări ale profesioniștilor din domeniu privind migrarea consumatorilor către experiențe 3D cu frecvență zilnică ?